Despre mine...pur și simplu: Când plângi privind apusul soarelui, se spune că lacrimile au să te împiedice să te bucuri de strălucirea stelelor. Te minunezi de atâta frumuseţe, apoi inevitabil te întebi câte lacrimi ar scălda sufletele triste şi ochii lipsiţi de lumină ai nevăzătorilor?!
Există oare un mod în care să le poţi spune cât te doare că ei nu se pot bucura de asemenea minunăţii, sau poate că...pur şi simplu ar trebui să ne plecăm cu smerenie capul în faţa lui D-zeu mulţumindu-i pentru ceva inestimabil: Lumina ochilor.
